Așezare geografică
Municipiul
Tg-Jiu este situat la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu
meridianul de 23° longitudine estică. Paralela de 45° latitudine nordică trece
prin municipiu și demonstrează asezarea orașului Tg-Jiu pe Glob, la egală
depărtare de Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Tg-Jiu se află pe
aceeași paralelă cu orasele Torino, din Italia, Bordeaux, din Franța,
Mineapolis, din Statele Unite ale Americii. Este așezat în zona geografică a
Subcarpaților Getici, în Depresiunea Tg-Jiu - Câmpu Mare, una din cele mai
întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpații Gorjului în
nord și Dealul Bran, în sud, la confluența Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se
întinde pe o lungime de 13 km.
de la nord la sud și 10 km.
de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului. Ocupa o pozitie centrala in
cadrul judetului Gorj si se invecineaza la nord cu comunele: Stanesti,
Turcinesti si cu orasul Bumbesti-Jiu; la est cu comunele: Balanesti si Scoarta;
la sud cu comunele: Danesti si Dragutesti, iar la vest cu localitatile: Balesti
si Lelesti. In componenta municipiului Tg-Jiu, pe lânga orasul propriu-zis,
intra si 8 localitati: Bârsesti, Slobozia, Polata, Ursati in partea de vest;
Dragoieni si Preajba Mare in est, Romanesti in sud si Iezureni in nord. Suprafata
totala a municipiului Tg-Jiu este de 10.255 ha., din care 8.337 ha in extravilan si 1.918 ha in intravilan.
Scurt istoric
Orasul
Târgu-Jiu poarta numele râului Jiu, care-l strabate si care in decursul
timpului si-a mutat albia de la Delusorul Prejbei spre vest, formând trei terase
ce constituie suprafata administrativa a localitatii. Vatra a unui sat dacic,
inainte de cucerirea Daciei de catre romani, teritoriul sau era acoperit
odinioara de mari suprafete cu paduri salbatice. El oferea astfel, un bun
adapost locuitorilor, aparându-i impotriva navalirilor straine. Se intersectau
aici importante artere de circulatie care faceau legatura intre Dunare,
Transilvania si Banat. in preajma sa stationau unitati militare romane,
incartiruite in asezari fortificate. in timpul razboaielor de cucerire a Daciei
o parte din armata romana, conform marturiilor istorice, a trecut prin
localitate. Eruditul om de cultura gorjean, Alexandru Stefulescu, sustine
intr-o lucrare a sa despre Târgu-Jiu, ca in vremea romanilor localitatea era un
vicus, o statiune comerciala. Sapaturile efectuate pentru construirea liniei
ferate Târgu-Jiu - Rovinari au scos la iveala in partea de sud-est a orasului
un mozaic, tigla si caramizi romane, precum si ceramica asemanatoare celei
descoperite in apropierea castrului roman de la Bumbesti-Jiu. Orasul
este mentionat pentru prima oara in anul 1406, sub numele de "Jiul",
intr-o porunca data Manastirii Tismana, de catre voievodul Mircea cel Batrân. Tot
in secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima data in documente având
calitatea de târg. Cu timpul, in izvoarele istorice apar si mentiuni ce indica
o cristalizare a vietii orasenesti. Orasul pomenit ca atare, de un document din
anul 1611, dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipala, având la
conducerea treburilor orasenesti un jude si mai multi pârgari. In secolele
XVI-XVII, istoria orasului consemneaza unele lupte ale locuitorilor sai cu
vecinii pentru hotarnicirea proprietatii Târgu-Jiului. Starea economica
infloritoare a unora dintre ei le permitea in timpul domniei lui Neagoe Basarab
sa-si cumpere noi suprafete de pamânturi. In secolul al XVII-lea,
Târgu-Jiu indeplineste functia de resedinta a Gorjului. El a adapostit adesea, in vremuri de restriste, pe
unii domnitori ai tarii, cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin
Brâncoveanu. In anul 1631 orasul a fost teatrul conflictului dintre trupele
boierului Matei Basarab si cele ale lui Leon Voda Tomsa. In anul 1716, la Târgu-Jiu si Bengesti,
au fost infrânte cetele trimise de catre Nicolae Mavrocordat contra boierilor
ostili turcilor. impotriva acestui domnitor avea sa se lanseze, in 1719,
memoriul a 66 de boieri gorjeni catre principele Eugeniu de Savoia, in care se
plângeau de faradelegile boierilor Baleanu si Stirbei, partizani ai turcilor. La
sfârsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui urmator, orasul este supus
jafurilor unor bande turcesti, pasvangii la 1800, carjalii si adalaii la 1814-1815. In prima jumatate a
secolului al XIX-lea, orasul este martorul unor evenimente insemnate. Astfel,
la 21 ianuarie 1821, venind de la
Bucuresti, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu-Jiu, unde gaseste
elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va sustine câteva zile mai
târziu pe Câmpia Padesului. In anul revolutionar 1848, locuitorii
orasului, in prezenta reprezentantilor guvernului provizoriu, demonstreaza
impotriva Regulamentului Organic, pe care-l ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte in istoria bataliilor de
pe Jiu din toamna anului 1916 il constituie lupta de la Podul Jiului din 14
octombrie. "Aici - spune un document contemporan - batrânii, femeile,
cercetasii si copiii Gorjului au oprit navala vrajmasa, aparându-si cu vitejie
caminurile". Din rândul populatiei gorjene s-a ridicat si tânara eroina Ecaterina
Teodoroiu, originara din Vadeni, azi cartier al orasului, care si-a dat viata
pentru apararea pamântului stramosesc in timpul luptelor de la Marasesti din 1917. Pentru
cinstirea memoriei acesteia, precum si a celorlalti eroi gorjeni, in anul 1937 a fost realizat, sub
conducerea lui Constantin Brâncusi, ansamblul monumental devenit celebru pe
toate meridianele globului.
Date
actuale
Municipiul Târgu-Jiu are o populatie de 98.267 locuitori, dintre care 91.394
români, 2159 tigani, 158 maghiari, 52 germani, etc. Pe teritoriul municipiului
Târgu-Jiu sunt organizate un număr de 28.943 gospodării, dintre care 27.527 in orasul
Târgu-Jiu. De o mare insemnătate pentru municipiul Târgu-Jiu sunt operele
marelui sculptor Constantin Brâncusi, originar din Hobita, sat al Gorjului. Prin
Legea nr.127/1992, Ansamblul Monumental "Calea Eroilor", realizat de
Constantin Brâncusi, este declarat "bun de utilitate publică de interes
national". Planul urbanistic zonal si regulamentul aferent pentru zona
protejată, ce include ansamblul monumental "Calea Eroilor" din
Târgu-Jiu, s-a realizat in prima sa formă la finele anului 1993. in consecintă,
delimitarea zonei protejate care face obiectul studiului, a avut la bază, in
primul rând, un studiu al vizibilitătii reale si teoretice inspre si dinspre
obiectele componente ale ansamblului. Singurul obiect component perceptibil
vizual de la mare distantă este "Coloana fără sfârsit", inaltă de 30 m si amplasată intr-un
spatiu deschis. Celelalte obiecte (Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor si Poarta
Sărutului) se află "ascunse" in spatiul puternic plantat al parcului
si sunt de dimensiuni mai mici. Usor perceptibilă este si biserica Sfintii
Apostoli, existentă incă de la data realizării ansamblului. Cercetătorii au
remarcat adesea, că Brâncusi "stia că o sculptură trăieste in simbioză cu
spatiul". Brâncusi rezolvă, după cum spunea Mircea Deac - situarea operei
in realitatea ei, in spatiul ei motrice, realizând unitatea - operă-natură,
obtinând astfel o emotie vizuală si totodată spirituală a spatiului". Pentru
reusita temei de bază, Brâncusi a folosit locuri simbolice, malul Jiului, unde
s-au dat lupte in 1916, o alee printr-un zăvoi, o stradă ce va purta un nume
legat de temă, un loc viran in apropierea monumentelor eroilor si o biserică. Privit
din Dealul Târgului, municipiul Târgu-Jiu se dezvăluie intr-o alcătuire
pitorească, asternut pe malurile râului al cărui nume l-a imprumutat.
